sâmbătă, 17 martie 2012

Cenuşa imperiilor

Detaliu ornamental de pe faţada Palatului Bragadiru

Calea Rahovei: faţă-n faţă "Casa Academiei" şi Palatul Bragadiru

Cine s-ar gândi să facă o paralelă între viaţa lui Dumitru Marinescu-Bragadiru şi cea a lui Nicolae Ceauşescu?

"Casa Academiei" - parţial terminată, parţial ruinată - integral hidoasă

Şi totuşi, dacă ne gândim puţin, asemănările sunt frapante – în afară de câteva detalii, e drept… esenţiale.

Palatul Bragadiru - redat circuitului cultural

Porniţi amândoi, în epoci diferite, de la nivelul cel mai de jos, au fost duşi de valul calităţilor, defectelor şi destinelor lor până pe culmile bunăstării şi puterii. Amândoi şi-au edificat imperiul şi amândoi au schimbat faţa Bucureştilor, primul ca un creator, cel de-al doilea ca un distrugător.

Nu are nici un rost să înşir aici, o dată mai mult, biografiile lor, de care e plin Internetul. Dacă e cineva curios să vadă o parte din amprentele pe care şi le-au lăsat asupra Bucureştilor, este suficient ca, după ce trece de-a lungul faţadei "Casei poporului", să o ia la dreapta, pe ceea ce a mai rămas din vechea Cale a Rahovei.

Hală restaurată din complexul Fabricii de Bere Bragadiru. Culorile bizare sunt o manifestare a "gustului" zilelor noastre

Singura parte din complex retrocedată familiei, Palatul Bragadiru, "Colosseum"-ul, a fost restaurat

M-am plimbat azi pe rămăşiţele acestei străzi, care parcă mi s-a părut că merită la fel de mult ca oricând numele de Podul Calicilor. Urmele vieţilor celor doi edificatori de imperii, unele întregi, unele ruinate, străluceau în lumina de primăvară, alături.

"Casa Academiei" văzută din spate

Soarele mângâia indiferent cu razele lui ruinele noi şi hidoase ale Casei Academiei – avorton disproporţionat izvorât din mintea megalomană a lui Ceauşescu, crescut imens şi mort parţial înainte să se nască, şi ruinele imensului complex pe care Marinescu-Bragadiru l-a gândit ca pe o celulă industrială şi socială vie, productivă şi benefică pentru vieţile tuturor celor angrenaţi în bunul ei mers.

Marele complex Bragadiru: hale ruinate, hale restaurate...

Pe imensul teren Bragadiru dintre bulevardul Coşbuc şi Calea Rahovei, lucrări începute şi abandonate sapă cratere adânci pe chipul oraşului

Ruinate sau cârpite de mântuială, stau alături mărturiile generozităţii sociale a capitalismului şi cele ale meschinăriei imperialiste a socialismului.

E drept? E nedrept? Istoria nu ia în seamă asemenea detalii.


Fişă de monument

Calea Rahovei 147-159 şi Bd. George Coşbuc (f. Regina Maria)

Fabrica de Bere Bragadiru (după naţionalizare Bere Rahova) şi casele Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915)

Arh. A. Schuckerle

1894/95

Stil academist de şcoală germană. Complexul se întindea pe aproape 10 hectare şi cuprindea Fabrica de Bere, locuinţe pentru muncitori, casa familiei, Colosseumul – „Palatul Bragadiru” – cu sală de bal si cinema, o bancă, magazine, o popicărie. În urma unui proiect de reabilitare, ansamblul a fost consolidat şi restaurat în proporţie de circa 70 %. Lucrările s-au oprit pe neaşteptate în iarna 2004/2005. Ansamblu în pericol de distrugere.


Copyright Silvia Colfescu 2012

Niciun comentariu: