miercuri, 24 aprilie 2013

București orașul suspendatelor


Tocmai apăru un articol cu numele ăsta în Academia Cațavencu, ediția online http://www.academiacatavencu.info/opinii/bucuresti-orasul-suspendatelor.html
Ca de obicei, băieții de la Cațavencu spun lucruri atât de triste că-ți vine să te apuci cu mâinile de păr, dar spuse cu atâta haz, că râzi cu gura la urechi. Scrâșnind. 
(O, țară tristă, dar plină de umor…”).
Numai că, de data asta, Cațavencii au mai uitat câte ceva. 
București nu e numai orașul suspendatelor lui Oprescu. 
E orașul suspendatelor tuturor guvernelor, ale tuturor camerelor șamd.
Ca și toată țara, de altfel.
Țara a nenumărate locuri de muncă – suspendate, țara condițiilor de viață omenești – suspendate, a o mulțime de medicamente compensate –  suspendate, a hotărârilor de restituiri ale proprietăților furate de comuniști – suspendate, a condamnărilor judecătorești în cazuri flagrante de furt – suspendate, a sentințelor de plagiat în cazuri mondial cunoscute – suspendate etc., etc.
Tare mi-ar place să înșiruie fiecare sub acest articolaș cazuri de asemenea suspendări cunoscute de fiecare. Nu de alta, dar pe mine m-a apucat lehamitea. Și mi s-a suspendat cheful…